taxi

chelner – o apă și-un pământ te rog știi că

rămânem aici până zorii se satură de noi și

ne cedează locul lor apoi

ne răsturnăm din balcon în balcon de cosmos într-o

noapte verde bere fum printre perdele

asta nu-i muzică ăsta-i un

zgomot al rotirii mele în jurul ei ca un

cearcăn fără ochi

ăștia nu-s ani ăsta-i

un cheag de poeți care mi-au transcris viața de parcă

ar fi fost a lor

și

am 28 de ani de nopți prin

bolți plouă pastile prin tine plouă cu noi toți

spune-mi iubito de când colecționezi poeți morți și

cu ce-i lipești în albumul ăla dacă nu cu mai mulți morți

trebuie să fie tare incomod drumul de la

magnific la mai mic și mai mic și mai mic până

devii un abțibild