chelner – o apă și-un pământ te rog știi că
rămânem aici până zorii se satură de noi și
ne cedează locul lor apoi
ne răsturnăm din balcon în balcon de cosmos într-o
noapte verde bere fum printre perdele
asta nu-i muzică ăsta-i un
zgomot al rotirii mele în jurul ei ca un
cearcăn fără ochi
ăștia nu-s ani ăsta-i
un cheag de poeți care mi-au transcris viața de parcă
ar fi fost a lor
și
am 28 de ani de nopți prin
bolți plouă pastile prin tine plouă cu noi toți
spune-mi iubito de când colecționezi poeți morți și
cu ce-i lipești în albumul ăla dacă nu cu mai mulți morți
trebuie să fie tare incomod drumul de la
magnific la mai mic și mai mic și mai mic până
devii un abțibild